Videouri

Loading...

27 iunie 2012

Anunţ

Fetelor, dacă vreţi sa faceţi un leu de-o sută în stil de mare doamnă, stând în fund pe scaun, fără să mişcaţi un deget (de la mână), poftiţi un hint:


PS. Şi ţineţi minte: nici usturoi n-aţi mâncat, nici gura nu vă pute!;;)

25 iunie 2012

Boac! Boac!

A mai mare grijă a Emilului în prima zi de muncă a fost să-şi verifice animalele de companie din acvariu. După un inventar sumar îi ieşi un total de trei broscuţe şi vreo cinşpe furnici, da ălea nu le mai puse la numărătoarea finală din cauza tupeului lor extraordinar de-a fi venit la întrevederea matinală vopsite în roşu. Ale dracu pesediste!! Adicătelea doar trei broscuţe mai supravieţuiră venirii noului tramvai mov în oraş. Însă el le lăsase mici când, în iarna lui 2008, luă drumul Bucureştiului. Între timp, ce să vezi, se făcuseră mari! Trecură peste ele un mandat şi doi stăpâni, însă perioada 50% îşi puse amprenta definitiv asupra lor. Şi din trei fiinţe gingaşe şi timide deveniseră trei bestii mafiote capabile de vărsări de sânge abominabile!
Capacitatea lor de asimilare a informaţiei a crescut într-atât încât au deprins încet-încet tainele limbajului humanoid, ducându-l la perfecţiune: recunoaşterea vocală. Însuşi Bocului nu-şi putu crede ochilor când, într-un moment bizar om-pet, broscuţele îi recunoscură vocea suavă de mititic, acestea devenind vizibil agitate. Al naibii SRI: a ajuns până la batracieni!
Dar ce se va întâmpla când între cei trei amfibieni se vor isca neinţelegeri şi dispute pe diverse teme politico-administrative! Eu zic să nu ne mirăm, când într-un exces de curaj prostesc şi nesăbuinţă juvenilă, una dintre ele va da mai mult din acvariu decât trebuie, emiţând un neinspirat oac în plus. Până şi broscuţele cunosc faptul că, ştiind prea multe, poţi oricând s-o mazileşti rău de tot pe parchetul biroului…

6 iunie 2012

Muncim, muncim ca domnu primar să iasă!

          Pe principiul instituit de IPSTeofan la Iaşi, în uichend am fost martorul unei slujbe bisericeşti "îmbunătăţite" cu elemente profane de sezon. După mult-aşteptatul Amin din finalul slujbei, când deja mintea-mi zbura la nişte ciuperci (culese de însuşi Je) cu mămăliguţă, nea' Popa dă intempestiv startul sesiunii de anunţuri, devenite deja celebre în rândul enoriaşilor rohieni în special datorită caracterului lor mercantil. De data asta a avut un element surpriză: un scurt cuvânt din partea unui candidat la Primăria-mamă din Tg. Lăpuş. Fain zic şi mă străduiesc cu greu să dau un search mintal prin Biblie în căutarea vreunei pilde edificatoare pentru simbioza om politic – slujitor al lui Dumnezeu. Încurcate sunt însă căile Domnului! Dar şi chemarea furculiţei îmi obstrucţiona destul de vădit sinapsele neuronale. Apelez la o variantă ajutătoare. Publicul deja apucase şi el să afişeze la unison acea grimasă năucă à la nea' Vasile care vede pentru prima oară în viaţa lui o ţestoasă pe uliţa satului.
          Noh, asta e, mă resemnez. Mă consult cu Eu-ul şi ajung repede la concluzia că e musai să rămân până la final, astfel e de porc să ies înaintea popii din incintă. Între timp vine Candidatu, se propteşte de-a dreapta Sfinţiei Sale şi înşiră leneş tri vorbe pe-o aţă albă. Concluzia e una simplă: dacă punem ştampula pe numele lui, o să fie imperios achiziţionarea de patrupede lătrătoare pentru acăţarea colacilor. Cum reprezentatul Divinităţii dădea şi el din cap aprobator, gogoaşa devenea din ce în ce mai muşcată. Hai că nu-i rău, zic! Obvious, m-am înşelat…. Când credeam că le-am văzut pe toate, un alt episod jenibil şi-a făcut loc cu coatele printre enoriaşi. La un moment dat, câţiva coptii, momiţi cu 2 acadele, au început să împarte cu nesaţ fluturaşi cu Candidatu, creându-se treptat un fel de competiţie ciudată între ei. Ia de aici, tu ia de aici, toată lumea lua de peste tot! Dar coptii, tot coptii….doi dintre ei, cu o mână de hârtii electorale în mână, s-au trezit brusc în faţa înveşmântatului, lângă altar. Rezultatul? Talcioc în toată regula:
Copilu 1: - Părinte, luaţi un pliant! (şi-i întinde vreo trei)
Copilu 2: - Părinte, de la miiiine!!!
Preotu: Şhhhh! (ăsta avea mâinile ocupate cu cădelniţa şi crucea)
Copilu 1: Da luaaaaţi!!
Preotu: Şhhhh!! Lăsaţi-le pe masă şi maaaarş!!!
Copilu 1 pleacă spăşit, celălalt încă nedumerit că a rămas cu fluturaşii în mână, se întoarce cu faţa înspre credincioşi şi ridică mirat din umeri…

Adevărul e că nici eu nu am înţeles mare brânză din slujba asta de Rusalii J))